LDR:03193naa1 2200133 450
001
231934
100$a
20240305 m 1rumy03010101ba
101
0
$a
rum
102$a
RO
200
1
$a
Ansamblul fostei mănăstiri „Răducanu”, astăzi Biserica fortăreață ,,Buna Vestire”
$f
Romulus Dan Busnea
330$a
Cuprinde: Ruinele, Zidul din incintă, Turnul de intrare și Mormântul lui Costache Negri și a surorilor sale Catinca și Zulnia, sec. XVII-XVIII.
463$0
105359
$c
Bacău
$d
1989-
$e
An 1(1989-), Nr.1-
$g
redactor şef: Nelu Broşteanu
$t
Deşteptarea
$v
(1 martie 2024)
545
0
$a
Memoria
545
0
$a
Turist în județul Bacău
601$3
91263
$a
Mănăstirea Răducanu Tg. Ocna
601
0
0
$3
81924
$a
Biserica "Buna Vestire - Răducanu" Târgu Ocna
606$3
79035
$a
Memorie locală
$3
76644
$x
Istorie băcăuană
606$3
76385
$a
Monumente istorice băcăuane
$3
79089
$x
Biserici ortodoxe băcăuane
$3
121668
$y
Târgu Ocna
$3
115742
$z
Sec. XVII-XVIII
700
0
$3
86344
$a
Busnea
$b
Romulus-Dan
$f
1961-
801
3
$a
RO
$b
BJBC
$g
unimarc
856
#
$a
https://www.desteptarea.ro/turist-in-judetul-bacau-ansamblul-fostei-manastiri-raducanu-astazi-biserica-fortareata-buna-vestire/
$2
Biserica „Buna Vestire” (1664), aflată în incinta fostei mănăstiri, a fost construită la sfârșitul sec. al XVII-lea și începutul sec. al XVIII-lea, de marele logofăt Ion Buhuș si de un târgoveț bogat, pe nume Pavăl; refăcută în anul 1763 de marele logofăt Radu Racoviță. Este un monument reprezentativ pentru barocul târziu moldovenesc şi este singura biserică din ţară cu text francez în pisania din 1763. Biserica a fost zugravită în anul 1763 și din nou, în anul 1811, de zugravul Mihail Paninopol, prin grija arhimandritului Metelie. Pe la sfârșitul sec. al XVII-lea, biserica devine mănăstire fortificată închinată Mănăstirii ,,Ivir”, de la Muntele Athos, împreună cu Mănăstirea ,,Precista” din localitate (astăzi, Biserica ,,Adormirea Maicii Domnului”). Istoria sa a fost una destul de frământată, fiind ocupată de eteriști și devastată de turci, în 1821, apoi bombardată, în 1917, clădirile anexe având rolul de depozit de muniţii şi provizii. Mănăstirea a fost și un important centru de cultură, aici funcționând o școală în limba greacă, unde se pregăteau tinerii pentru cariera preoțească. Biserica posedă şi un bogat fond de carte veche (mare parte preluat încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, de Biblioteca Academiei). Cel rămas numără 53 cărţi vechi din care 38 cărţi româneşti şi 15 greceşti (cărţi de cult, secolele XVIII –XIX). Se mai păstrează incinta vechii mânăstiri cu zid de piatră de 5, 20 metri înălţime, pe 3 laturi (E-N-V), prevăzut cu metereze, un turn cu gang boltit, mare şi un al doilea mai mic. De asemenea, biserica mai păstrează, din tezaurul spiritual sacru al fostei mânăstiri, părticele din Sfinte Moaşte ale unor sfinţi importanţi: Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon, Sfântul Mucenic Trifon, Sfântul Mare Mucenic Mina şi Sfânta Muceniţă Paraschevi de la Roman. Lângă peretele sud-estic al bisericii se află mormântul marelui om politic, diplomat si scriitor, Costache Negri (1812 – 1876), unul dintre făuritorii României moderne, îngropat alături de surorilor sale, Catinca și Zulnia (1876 mormântul și 1877 stela funerară). În incinta bisericii au mai fost înmormântați reprezentanții unor familii de boieri iluștri: Buhuș, Racoviță, Negri, Sturdza. Din cele două clopote ale bisericii, cel mare, turnat la Muntele Athos, cu o inscripție în limba greacă (datată din 10 noiembrie 1810) este expus în fața bisericii.