- Prejudecățile: infern și provocare eternă (12) : Șoaptele nuanțelor
-
Tipul înregistrării: Text tipărit: analitic (parte componentă) Autor: Fercu, Ion (1952- ) Responsabilitate: Ion Fercu Limba: Română În: Ateneu. Bacău, 2020. An. 57, Nr. 614 (oct. 2020). An. 57, Nr. 614 (oct. 2020) Titlu recenzat: Fiinţă şi timp Subiect: Fenomenologie - Filosofi germani - Sec. XX Subiect: Ontologie - Ființă umană - Sinele Subiect: Filosofie morală Subiect: Comentarii filosofice Subiect: Articol Subiect: Eseu Subiect: Heidegger, Martin (1889-1976 ) Sumar sau abstract: „Scrisoarea despre umanism” (1946) a lui Martin Heidegger este tulburătoare prin modul în care sintetizează ideile sale despre relația ființării cu esența omului. Pentru Heidegger, omul nu mai este privit ca un stăpân la ființei, ci ca un gânditor și rostitor al ființei. Reper în istoria filosofiei, „Ființă și timp” reprezintă și un admirabil discurs despre prejudecăți. Heidegger argumentează că „esența care este proprie gândirii și rostirii nu poate fi pătrunsă decât printr-o sesizare lipsită de prejudecăți a fenomenelor.” Comentarii/ Considerații. Tip și Denumire fișier: 00588-Ateneu-2020-10-22.pdf
Evaluări
- Adaugă un comentariu şi faci cunoscută opinia ta!
Exportă
Filiala de unde se ridică