 |
| Nume Persoană: |
Tzara, Tristan (1896-1963 ) |
| Naționalitate: |
RO |
| Limba: |
rum |
| Notă biografică şi de activitate: |
Tristan Tzara (n. 16 aprilie 1896, Moineşti - d. 25 decembrie 1963, Paris) este pseudonimul lui Samuel Rosenstock, poet şi eseist român evreu, născut în localitatea Moineşti din România şi stabilit mai târziu în Franţa, cofondator al mişcării culturale dadaiste, care a condus la o revoluţie majoră în artele plastice şi literatură. În 1912, pe când era încă în liceu, publică Revista „Simbolul” împreună cu Marcel Iancu şi Ion Vinea, cu binecuvântarea lui Alexandru Macedonski şi ajutorul lui Iosif Iser. În această perioadă semnează cu pseudonimul S. Samyro, pe care îl va schimba mai târziu în Tristan Ruia şi în final Tristan Tzara. În realitate numele de „Tristan” nu e ales pentru rezonanţa particulară pe care o are numele în română sau ca omagiu către opera lui Wagner - o referinţă importantă pentru simboliştii care l-au influenţat puternic pe tânărul poet, ci, după cum spunea Colomba Voronca (soţia lui Ilarie Voronca şi sora lui Claude Sernet) datorită faptului că exprima starea de spirit a tânărului poet „trist în ţară” (sursa: Heinrich Stiehler în „Tristan Tzara zwischen Peripherie und Zentrum”). Mişcarea dadaistă îşi are originea în oraşul elveţian Zürich în timpul Primului Război Mondial. Tzara ajunge acolo în toamna lui 1915 şi curând se alătură unui grup de tineri intelectuali care pun la cale „happening-urile” de la Cabaret Voltaire. Astfel s-a născut celebra mişcare Dada, care nu e o invenţie exclusivă a lui Tzara, dar „nu ar fi devenit niciodată ceea ce a devenit fără eforturile de popularizare şi diplomaţia lui” (parafrază după R. Huelsenbeck). Tristan Tzara, portret de Lajos Tihanyi (1927) În 1919 se mută la Paris într-o încercare de a lansa Dada pe o scenă cu adevărat universală. Mulţi critici consideră totuşi că perioada cu adevărat inovativă a mişcării încetează odată cu acest „transfer”. Fiind la Paris s-a angajat în activităţi tumultuoase cu André Breton, Philippe Soupault şi Louis Aragon pentru a şoca publicul şi a dezintegra structurile limbii. Cele mai cunoscute texte dadaiste ale lui Tzara sunt: La Première Aventure céleste de Monsieur Antipyrine (1916; Prima aventură cerească a domnului Antipyrine) şi Vingt-cinq poèmes (1918; Douăzeci şi cinci de poeme), respectiv manifestele mişcării: Sept manifestes Dada (1924; Şapte manifeste Dada). Poemele lui Tristan Tzara revelează durerile sufletului prins între revoltă şi uimirea datorată tragediilor zilnice ale condiţiei umane. Lucrările sale de maturitate încep cu L'Homme approximatif (1931; Omul aproximativ) şi continuă cu Parler seul (1950; Vorbind singur) şi La Face intérieure (1953; Faţa interioară). În acestea, cuvintele aleatoare ale lui Dada sunt înlocuite cu un dificil, dar umanizat limbaj. A murit la Paris şi a fost înhumat acolo în Cimetière de Montparnasse. La Moineşti există o statuie dedicată lui Tristan Tzara, a cărui inaugurare a fost făcută de Alexandru Piru. |
| Sursa: |
"Prin Moineşti spre Eretz Israel" (Bacău, 2019) |
| Resurse online: |
https://viaf.org/viaf/27072443/#Tzara,_Tristan,_1896-1963 |
| Țara sursă: |
RO: BJBC |
|
