 |
| Nume Persoană: |
Nietzsche, Friedrich (1844-1900 ) |
| Naționalitate: |
DE |
| Limba: |
ger |
| Notă biografică şi de activitate: |
Friedrich Wilhelm Nietzsche (n. 15 octombrie 1844, Röcken - d. 25 august 1900, Weimar) este cel mai important filozof al secolului al XIX-lea, care a exercitat o influență remarcabilă, adesea controversată, asupra gândirii filozofice a generațiilor ce i-au urmat. S-a născut într-o familie protestantă, tatăl său fiind pastor. Încă din tinerețe, este confruntat cu problema credinței în Dumnezeu și înclină mai degrabă spre ateism, fapt ce se va reflecta mai târziu în gândirea sa filozofică. Studiază filozofia la Universitatea din Leipzig. Lectura cărții lui Arthur Schopenhauer, Welt als Wille und Vorstellung ("Lumea ca voință și reprezentare"), va constitui premisa ideatică a vocației sale filozofice. În 1869, în vârstă de numai 25 de ani, este numit profesor la Universitatea din Basel și primește cetățenia elvețiană. Studiază filozofia antică greacă, în special pe reprezentanții perioadei presocratice, Heraclit și Empedocle. Din motive de sănătate, abandonează învățământul universitar și, începând din anul 1879, peregrinează între Veneția, Torino, Nisa și Engadin, în căutarea unei clime prielnice. În 1882 o cunoaște pe Lou von Salomé, pe care o cere în căsătorie, fiind însă refuzat. În același an, în timp ce se găsea la Nisa, începe să scrie lucrarea sa capitală, Also sprach Zarathustra ("Așa grăit-a Zarathustra"), care va apărea în 1885. În 1888 se mută la Torino, unde va desăvârși operele Götzen-Dämmerung ("Amurgul idolilor") și Ecce Homo. În ziua de 3 ianuarie 1889, în piața Carlo Alberto din Torino, asistând la biciurirea sălbatică și agonia unui cal în plină stradă, are prima criză de nebunie, în cursul căreia are manifestări delirante, considerându-se Dionysos sau Iisus. Este îngrijit până la sfârșitul vieții de sora sa, Elisabeth Foerster Nietzsche. Opera filozofică (selectiv) : Fatum und Geschichte, 1862 ("Destin și istorie") Willensfreiheit und Fatum, 1862 ("Libertatea voinței și destinul") Homer und die klassische Philologie, 1868 ("Homer și filologia clasică") Die Geburt der Tragödie, 1872 ("Nașterea tragediei") Unzeitgemässe Betrachtungen, 1876 ("Considerații inactuale") Morgenröte, 1881 ("Aurora")` Die fröhliche Wissenschaft, 1882 ("Știința veselă") Also sprach Zarathustra, 1885 ("Așa grăit-a Zarathustra") Jenseits von Gut und Böse, 1886 ("Dincolo de bine și rău") Zur Genealogie der Moral, 1887 ("Genealogia moralei") Götzen-Dämmerung, 1888 ("Amurgul idolilor") Der Antichrist, 1888 ("Anticristul") Ecce Homo, 1888 Voința de putere (1906, postum) |
| Resurse online: |
https://viaf.org/viaf/89798474/#Nietzsche,_Friedrich,_Wilhelm_1844-1900 |
| Țara sursă: |
RO: BJBC |
|
